______________________________________________________________________________________________________________________________
Radu Tîrcă and Ștefania Hîrleață are students at University of Architecture and Urbanism 'Ion Mincu', Bucharest. At present, they lead their theoretical research on the subject of thermal towns and diploma projects in Govora Baths under the guidance of Stefan Simion, Irina Tulbure and Ilinca Paun Constantinescu. As students, they won second prize and best student project in a BeeBreeders international architecture competition - Mango Vynil Hub, third prize in a Zeppelin national competition - Prototip pentru comunitate, as well as other mentions in other competitions.
Credit imagine: Proprietatea lui Philip H.Lewis Jr (FASLA) si a autorului.
Este piața doar o infrastructură?
M a t t h e w S k j o n s b e r g
Întrebarea este problematică: pe de-o parte, pare să diminueze importanța infrastructurii, iar pe de altă parte se sugerează posibilitatea că o entitate are un scop unic. Este adevărat că infrastructura a fost înțeleasă de urbaniști în contextul colonialismului – pentru care așezările rurale erau ținuturi încă nedezvoltate, iar locuitorii doar țărani – rezultând proiecte problematice precum mono-funcționala autostradă est-vest din Addis Abeba, care leagă situri de exploatare a resurselor cu piața și provocând astfel o barieră care taie fără milă toate comunitățile pe care le parcurge. Lipsindu-i până și banalele traversări pietonale, aici pot fi văzuți chiar și bunici ori copii în mod periculos cățărându-se pe barierele autostrăzii și ferindu-se de mașinile din trafic pentru a traversa cele opt benzi de rute comerciale.
Dimpotrivă, cred că infrastructura este în mod necesar multifuncțională și am ajuns să o înțeleg ca făcând parte dintr-o rețea urbană duală conținând structuri naturale și culturale; geometria acestei rețele este puternic influențată de context, iar structurilor naturale acordânduli-se prioritate. (v.ilustrația de mai sus) Rolul pieței – și al infrastructurii în general, poate fi caracterizat drept deservind comunicarea – comerțul fiind doar o categorie particulară a acesteia. Cu siguranță că ansamblul piețelor este doar o unitate din multe elemente infrastructurale care constituie această comprehensivă rețea duală. În acest sens piețele, locurile de joacă, școlile și instituțiile culturale se regăsesc adesea adunate de-a lungul circuitelor pietonale și de biciclete în interiorul unor sisteme de continuități de parcuri și care astfel stau sub semnul unui design civic. *
Premiza că infrastructura deservește comunicarea este în acord cu interpretările istorice. Când a fost întrebat la sfârșitul vieții despre pertinența inițiativelor comunitare, Frank Lloyd Wright a recomandat înființarea micilor ziare și a micilor forumuri care să permită comunităților să își ia în mâini destinul. Piețele, de asemenea, consolidează aceste schimburi civice.
* În timp ce transportul motorizat, coridoarele utilitare și interesele economice post-coloniale sunt istoric asumate drept design urban.
Acest raspuns face referire la ultimul eseu al lui Matthew, Do It Yourself: From Individual Sovereignty to Civic Design, care a aparut in contextul vernisajului Unpacking the Archives: Frank Lloyd Wright at 150 pentru care a fost curator invitat https://infoscience.epfl.ch/record/226638
Matthew Skjonsberg, architect şi urbanist, şi-a susţinut de curând teza de doctorat “O nouă perspectivă asupra proiectării urbane: sisteme de spaţii verzi în America” la EPFL (Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, Elveţia), unde este şi membru fondator al laboratorului de urbanism LAB-U – o nouă catedră condusă de prof. Paola Viganò şi dr. Elena Cogato Lanza. Înainte de asta a a studiat la Taliesin (Şcoala de Arhitectură Frank Lloyd Wright) şi la ETH-Zurich. A fondat în 2001 ‘collab architecture’, iar între 2007 şi 2012 a fost şef de proiect în cadrul West 8, la New York şi Rotterdam. De curând a fost curator invitat la MoMA (Muzeul de Artă Modernă, New York) pentru expoziţia “Frank Lloyd Wright: Despachetarea arhivelor” (iunie-octombrie 2017) şi a contribuit la cercetarea “Înspre un oraş deschis: Caietele Quito şi Noua Agendă Urbană” (Sennett Sassen et. al. 2017) pentru Naţiunile Unite – Habitat III. În present este curator al expoziţiei “Sisteme de spaţii verzi: De la Lausanne la Los Angeles” în cadrul Archizoom (EPFL). collabarchitecture.com / skjonsberg.tumblr.com